De-a lungul timpului s-au efectuat o serie de experimente psihologice pe oameni, deloc lipsite de riscuri, pentru a vedea capacitatea lor de adaptare sau de transformare în anumite situații. Recent a început unul nou, intitulat Deep Time.
Unele dintre aceste experimente psihologice au avut urmări dramatice. Un astfel de proiect a fost celebrul experiment al închisorii Stanford, în care voluntari studenți au fost închiși, unii fiind prizonieri, iar alții gardieni. Deși nu a ajuns la final, experimentul a lăsat urme în timp, la nivel mental, asupra celor care au participat la el, însuși inițiatorul lui, psihologul Philip Zimbardo, a afirmat public că regretă că l-a derulat.
Un alt proiect controversat a fost Biosphere 2, în care opt oameni de știință au fost izolați în deșertul din Arizona, în interiorul unei case din sticlă, unde aveau inclusiv laboratoare. Trebuiau să experimenteze viața într-un biom autonom artificial.
Experimentul programat să dureze doi ani s-a încheiat după ce oxigenul din interior a scăzut la niveluri periculoase și toată lumea era aproape să moară de foame, potrivit IFL Science.
Recent a început un nou experiment, intitulat Deep Time, în care 15 persoane au fost închise într-o peșteră întunecată timp de 40 de zile, fără acces la lumina naturală sau posibilitatea de a afla ora.
Pe 14 martie, o echipă formată din 15 voluntari, opt bărbați și șapte femei, au fost închiși într-o peșteră din Ariège, Franța. Scopul proiectului controversat este de a observa efectele izolării pe termen lung, participanții la el neavând acces la nicio sursă de aflare a timpului.
Nu au la dispoziție nicio sursă de lumină, telefoane, ceasuri sau orice altă metodă de a ști chiar și ce zi este. Singura sursă de lumină provine din utilizarea unui dinam cu pedală pentru a produce electricitate.
„Pierderea noțiunii timpului este cea mai mare dezorientare”, potrivit site-ului dedicat proiectului.
Și este aspectul pe care misiunea Deep Time vrea să îl înțeleagă mai bine. Pentru că până în prezent nu știm cum sistemul nostru cognitiv înțelege și gestionează această continuitate nedeterminată, acest mediu în care are loc succesiunea evenimentelor și fenomenelor, chiar și dincolo de această variabilă pe care am putea-o numi ceasul biologic în cronobiologie”, se mai arată pe site.
Voluntarii, cu vârste cuprinse între 27 și 50 de ani și proveniți din diverse medii, de la profesori din școala primară până la biologi, sunt toți echipați cu senzori, prin care pot fi monitorizați de oamenii de știință din afara peșterii pe măsură ce se adaptează la viața de peșteră, trăind în adâncurile întunecate și umede.
„Acest experiment este o premiera mondială”, a declarat profesorul Etienne Koechlin, neurolog în cadrul École Normale Supérieure din Paris.
Până în prezent, toate misiunile de acest tip se concentrau asupra studierii ritmurilor fiziologice ale corpului, dar niciodată pe impactul acestui tip de ruptură temporală asupra funcțiilor cognitive și emoționale ale ființei umane”, a adăugat el.
Autorii proiectul speră că experimentul ar putea avea mai multe aplicații, de la aflarea celui mai bun mod de a face față perioadelor de timp petrecut în submarine sau în minele subterane, până la călătoriile spațiale, inclusiv misiuni mai lungi în viitor.
„Cucerirea spațiului ia o nouă întorsătură în acest secol, pe fondul noilor tehnologii și date în creștere. De la Lună la Marte, vizând alte obiecte stelare, precum Ceres, oamenii se vor confrunta cu noi percepții ale timpului”, se mai arată în prezentarea proiectului.
Experimentul nu este însă lipsit de controverse. Liderul misiunii, Christian Clot, care a intrat în peșteră alături de ceilalți voluntari, a fost criticat în presa franceză pentru că s-a autointitulat „cercetător” deși nu are experiență științifică.
Dacă totul va decurge conform planului, echipa de voluntari va ieși din peșteră în 22 aprilie 2021. Cine știe dacă ei vor conștientiza în ce zi sunt.
Un nou studiu demonstrează efectele negative posibile ale singurătăţii asupra creierului
Verdict sumbru: izolarea socială duce la afecţiuni extrem de grave
Consumul excesiv de alcool poate duce la cazuri mai timpurii și mai severe de Alzheimer
Amâni ce ai de făcut? Ai o problemă de gestionare a emoţiilor şi nu a timpului